CE TREBUIE SA STIM DESPRE MALADIA DE QUERVAIN?

Maladia de Quervain, cunoscuta si ca tenosinovita, tendinita sau sindromul de Quervain, este o stare patologica invalidanta, care provoaca dureri suparatoare la nivelul articulatiei mainii si dificultati la utilizare, mai ales a policelui (degetului mare). Maladia de Quervain, alaturi de degetul in resort , face parte dintre cele mai frecvente tendinopatii ale mainii si antebratului.

boala poate fi confundata usor cu o neuropatie de compresiune nervoasa.

Maladia De Quervain este o inflamatie a sinovialei care traverseaza primul compartiment al ligamentului carpian dorsal.

Netratata, boala invalideaza pacientul prin incapacitatea de a-si folosi membrul afectat, respectiv incapacitatea de a realiza prehensiunea (prinderea obiectelor).

Te asteptam la un consult!

DE CE APARE MALADIA DE QUERVAIN SI CUM SE TRATEAZA?

Maladia De Quervain apare datorita folosirii intense a mainii care declanseaza o inflamatie cronica in compartimentul De Quervain. Inflamatia este declansata si de traumatisme minore dar repetate in zona  (de exemplu utilizarea intensiva a mouse-ului si folosirea tastaturii) sau recreationale (volei, bowling, tenis, pescuit). Boala apare mai frecvent la femei, mai ales dupa sarcina, fiind incriminate modificarile hormonale, retentia de lichide si miscarile mainilor folosite in ingrijirea copilului mic.

Ce este compartimentul De Quervain?

Acest compartiment este o structura osteo-ligamentara care contine si inconjoara o parte dintre tendoanele policelui, respectiv tendonul extensor scurt al policelui (TESP) si tendonul abductor lung al policelui (TALP). Se situează deasupra procesului stiloidei radiale.

Cum recunoastem maladia de Quervain?

Boala determina blocarea tendoanelor, ceea ce provoaca durere si impotenta functionala la nivelul mainii afectate. Clinic diagnosticul se pune prin testul Finkelstein: policele este dus in palma si tinut cu  celelalte degete iar mana este deviata ulnar. Testul este pozitiv daca apare o durere la nivelul stiloidei radiale.

Tratamentul poate fi nechirurgical sau chirurgical.

In faza incipienta tratamentul este nechirurgical si consta in administrarea de antiinflamatoare locale si infiltratii locale cu corticosteroizi. Tratamentul nechirurgical se asociaza obligatoriu cu imobilizarea in orteza specifica.

Tratamentul medical poate include:

- repaus cu evitarea activităţilor care solicită policele timp de 2-4 săptămâni;

- imobilizare în atela gipsată palmara cu fixarea policelui în uşoara extensie;

- compresii calde sau reci (sau alternanta cald-rece);

- aplicatii locale de gel/unguent antiinflamator;

- masajul zonei dureroase timp de 15 minute, de trei ori pe săptămână;

- tratament fizical: ultrasunete sau undele scurte pot ameliora edemul şi inflamaţia.

In fazele avansate tratamentul este exclusiv chirugical si consta in detensionarea conflictului dintre tendoane, retinacul si teaca acestora (teaca sinoviala).

Informații procedură

  • Durata interventiei

    15-30 minute

  • Anestezie

    Locala

  • Durata spitalizarii

    Fara

  • Timp de recuperare

    7-14 zile

  • Rezultatul final

    -

  • Cost informativ

    -

Întrebări Frecvente

Nu este necesara o pregatire preoperatorie speciala si nici analize deosebite. Pot fi utile urmatoarele analize: hemoleucograma, glicemie, creatinina, INR, TGP, AgHBs, HCV, HIV, VDRL.

Se vor face poze preoperatorii. Pozele au caracter confidential si nu pot fi publicate fara acordul pacientului. Pozele nu sunt stocate in baze de date on-line.

Uneori trebuie realizata si o ecografie de parti moi sau RMN in vederea diferentierii de alte boli cu simptome asemanatoare. Diagnosticul diferential trebuie facut cu artrita carpo-metacarpiana a degetului mare, sindromul Wartenberg, etc.

Interventia se realizeaza cu anestezie locala. Se va realiza o incizie minima transversala de aproximativ 1-2 cm, prin care se vor detensiona tendoanele dintre retinacul si teaca sinoviala.

Postoperator mâna va fi umflată, cu dureri de intensitate medie accentuate de mișcarea degetelor. Dupa operatie mana va fi fixata in pozitie de repaus. Firele de sutura se suprima dupa 12-14 zile. Schema de recuperare va fi facuta de medicul curant in functie de interventia chirurgicala realizata. Medicul curant va va preciza cand si cum incepeti miscarile pasive si apoi miscarile active.

Recuperarea postoperatorie a mainii are mai multe etape:

- imobilizare in pozitii functionale;

- mobilizare precoce;

- kinetoterapie;

- alte procedee de fizioterapie.

Mentinerea ridicata a membrului operat si purtarea unei contentii elastice este obligatorie.

- sângerarea plăgii: constă în sângerarea plăgii după efectuarea suturii. Simplă compresiune și aplicare de gheață rezolvă de regulă problema. La nevoie se poate reinterveni pentru efectuarea hemostazei.
- infecția: reprezintă o complicație de temut, care necesită deschiderea plăgii. Profilactic se poate administra antibiotice cu spectru larg pe cale orală.
- granulomul: reprezintă o reacție de rejet a corpului față de materialul de sutură, manifestată prin apariția unor mici tumorete. În aceste cazuri trebuie extras firul de sutură.
- dezunirea plăgii: este o complicație rară, care apare la pacienții cu diabet zaharat, pacienții imunotarați, în cazul unei suturi incorecte sau în cazul în care plaga este în tensiune (dacă s-a extirpat și piele). Rezolvarea constă în excizia marginilor și resutura.
- cicatrizarea vicioasă: este o complicație foarte rară, imprevizibilă, care nu poate fi prevăzută și nici tratată. Constă în vindecarea plăgii cu o cicatrice largă, proeminentă adesea, roșie, adesea însoțită de mâncărimi (cicatrice hipertrofică sau cheloidă).
- necroza cutanata: consta in necrozarea pielii in special in urma inchiderii pielii prin lambouri in ‘’Z’’.

- recuperarea functionala partiala: in functie de gradul clinic cand este operata maladia Dupuytren recuperarea poate fi totala sau partiala.

- nevrita nervului radial – fie prin tractiunea nervului fie prin crearea de aderente locale

- subluxatia tendoanelor ling abductor si scurt extensor alpolicelui in timpul miscarilor de flexie-extensie.

Postoperator durerile vor dispare si va veti recupera functia mainii. In primele 3 saptamani mana va fi folosita progresiv. Dupa 3 saptamani va puteti relua activitatile curente.

  • nu fortati mana operata 5-7 zile;

  • evitati expunerea la praf, mizerii sau alte intemperii;

  • urmati schema de supraveghere postoperatorie recomandata;

  • urmati strict schema de recuperare postoperatorie recomandata. Recuperarea este la fel de importanta ca operatia in sine.

Povesteste-ne experienta ta

Premii

PREMII
Premiu 1
PREMII
PREMII
PREMII
PREMII
PREMII
PREMII
PREMII
PREMII
PREMII
Premiu 3
Premiu 5
PREMII
Premiu 2
PREMII
Premiu 6
PREMII
Premiu 4
PREMII
×

Aboneaza-te la newsletter si primesti o reducere de 5% la serviciile clinicii Arestetic!


Sunt de acord cu

Termenii si Conditiile

Nu mai afisa acest mesaj